{"id":222,"date":"2023-02-23T08:14:24","date_gmt":"2023-02-23T08:14:24","guid":{"rendered":"http:\/\/xn--vnzri-3qa7u.ro\/?p=222"},"modified":"2023-02-23T08:14:27","modified_gmt":"2023-02-23T08:14:27","slug":"perspective-asupra-modelelor-de-comunicare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/xn--vnzri-3qa7u.ro\/index.php\/2023\/02\/23\/perspective-asupra-modelelor-de-comunicare\/","title":{"rendered":"Perspective asupra modelelor de comunicare<\/strong><\/em>"},"content":{"rendered":"\n

Perspective asupra modelelor de comunicare<\/p>\n\n\n\n

Dezvoltarea vertiginoas\u0103 a tehnologiilor de comunicare a dus la apari\u021bia si schimbarea paradigmelor comunic\u0103rii. \u201cParadigmele sunt acele realiz\u0103ri \u0219tiin\u021bifice universal recunoscute care, pentru o perioad\u0103, ofer\u0103 probleme \u0219i solu\u021bii model unei comunit\u0103\u021bi de practicieni\u201d (Kuhn, 1976, pg.39), in cazul specific al comunic\u0103rii aceste paradigme sunt dinamice \u0219i s-au adaptat \u00een timp noilor perspective ale \u0219tiin\u021bei \u0219i noilor structuri comunica\u021bionale. Conceptul de comunicare implic\u0103 o mul\u021bime de teorii \u0219i modele ap\u0103rute datorita diversit\u0103\u021bii studiilor \u0219tiin\u021bifice realizate \u00een aceast\u0103 zon\u0103, cercetarea proceselor comunic\u0103rii fiind pornite de la un set de supozitii paradigmatice (teoretice) care presupun existenta unor scheme recunoscute dar implic\u00e2nd si o varietate de opinii \u0219i realit\u0103\u021bi sociale sau psihologice. Niciun cadru teoretic, paradigm\u0103 a comunic\u0103rii, nu trebuie luat\u0103 si absolutizat\u0103 a\u0219a cum afirm\u0103 Denis McQuail (1999, pg.49): \u201calegerea va fi raportat\u0103 la o pozi\u021bie filozofic\u0103 sau \u0219tiin\u021bific\u0103 general\u0103 si suprapus\u0103 peste realitatea social-istoric\u0103\u201d.
Mihai Dinu (2000) este de p\u0103rere c\u0103 \u201corice discu\u021bie despre modelare \u00een \u0219tiin\u021bele comunic\u0103rii trebuie s\u0103 \u00eenceapa cu definirea neechivoc\u0103 a conceptului de model\u201d. \u00cen acest sens un model al realita\u021bii trebuie s\u0103 se refere la un aspect semnificativ \u0219i nu banal al acesteia, s\u0103 fie suficient de diferit de realitatea la care se refera astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 poat\u0103 fi aplicat\u0103 o metod\u0103 de cercetarea numai modelului dar nu \u0219i realit\u0103\u021bii modelate iar rezultatele ob\u021binute s\u0103 fie pertinente, diferite de ipotezele de lucru si interpretate \u00een raport cu realitatea. Modelul ob\u021binut trebuie s\u0103 prezinte un grad de independen\u021b\u0103 \u00een raport cu realitatea modelat\u0103 pentru a putea servi drept model si pentru alte fenomene similare. (Solomon, 1978). Modelele comunica\u021bionale nu trebuie luate \u00een considerare ca un cadru fix ci ca elemente ajut\u0103toare ale analizei, apari\u021bia unui nou model de comunicare nu implic\u0103 dispari\u021bia modelelor existente anterior sau c\u0103 acestea vor avea un caracter marginal.
\u00cen func\u021bie de complexitatea fenomenului studiat, de modul de abordare a subiectului si diversitatea ipotezelor teoretice pot exista mai multe teorii ale comunic\u0103rii, una general valabil\u0103 \u0219i care s\u0103 sintetizeze toate celelalte teorii nu poate exist\u0103, lucru afirmat si de Denis McQuail (1999, pg.42) care considera c\u0103 \u201cun model care ar \u00eencerca s\u0103 reconcilieze toate posibilit\u0103\u021bile conceptual ear fi o adevarat\u0103 monstruozitate, cu totul lipsit\u0103 de utilitate \u0219i interes\u201d .<\/p>\n\n\n\n

    \n
  1. Modelul lui Aristotel<\/li>\n<\/ol>\n\n\n\n

    Modelul tripartit al componentelor persuasiunii \u2013 ethos, pathos \u015fi logos, preluat din retorica lui Aristotel a r\u0103mas p\u00een\u0103 ast\u0103zi un reper \u015fi un instrument foarte util \u00een analiza comunic\u0103rii in general \u0219i al discursului persuasiv in mod particular. Formula aristotelic\u0103 se poate transpune \u00eentr-un model de comunicare cu trei elemente principale posibile (\u00een func\u0163ie de focalizarea preferen\u0163ial\u0103 asupra comunicatorului, a publicului sau a con\u0163inutului de idei al mesajului). Cele trei componente nu se plaseaz\u0103 \u00een acela\u015fi plan \u0219i nici nu au o importan\u021ba prestabilit\u0103. Pathosul (apelul la emo\u0163ii) \u015fi logosul (recursul la argumente ra\u0163ionale) \u00ee\u015fi disput\u0103 \u00een discurs domina\u0163ia, ca mijloace de convingere complementare. Persuasiunea prin discurs \u2013 at\u00e2t prin argumentele ra\u0163ionale, c\u00e2t \u015fi prin apelurile emo\u0163ionale \u2013 este completat\u0103 de persuasiunea prin ethos, prin prestigiul \u015fi calit\u0103\u0163ile atribuite locutorului: imaginii sale preexistente sau construc\u0163iei sale discursive. Ponderea relativ\u0103 a mijloacelor retorice caracteristice fiec\u0103reia din cele trei componente este determinat\u0103 de variabile istorice \u015fi culturale, de tipul de text, dar \u015fi de individualitatea comunicatorului.
    Ethos-ul considerat caracterul sau bunavoin\u021ba prezentatorului, ca si reputatie a acestuia a devenit astazi increderea in autoritatea celui care comunic\u0103. Se stabile\u015fte \u00een mod curent o distinc\u0163ie \u00eentre ethosul prealabil sau preexistent (ce \u015ftie sau crede deja despre publicul despre comunicator) \u015fi cel construit \u00een discurs (prin stil \u015fi atitudine, prin calitatea argument\u0103rii \u015fi raportarea la public). Cele dou\u0103 tipuri de ethos pot fi convergente sau divergente, \u00een m\u0103sura \u00een care construc\u0163ia discursiv\u0103 a unei imagini confirm\u0103 sau infirm\u0103 ceea ce publicul \u015ftia dinainte. Imaginea pe care prezentatorul \u015fi-o (re)construie\u015fte pe m\u0103sur\u0103 ce \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 discursul are anumite dimensiuni psihologice sau strategice reflectate \u00een alegerile lingvistice: siguran\u0163\u0103 sau nesiguran\u0163\u0103, polite\u0163e sau agresivitate, egocentrism sau modestie, ordine sau dezordine, conformism sau nonconformism etc. Desigur, efectele depind de public: o secven\u0163\u0103 poate fi perceput\u0103 fie ca semn de sinceritate, fie ca mostr\u0103 de abilitate, dup\u0103 cum receptorul este mai dispus s\u0103 cread\u0103 \u00een sinceritatea locutorului sau s\u0103-l priveasc\u0103 cu suspiciune.
    \u00cen terminologia din prezent \u201cethos-ul\u201d se poate \u00eentelege ca \u00eencrederea \u00een cel care comunic\u0103 sau \u00een notorietatea unui brand sau a unei organiza\u021bii. \u201c\u00cen esent\u0103, logoul brandului este ethos-ul distilat \u00eentr-un singur simbol: se transmite printr-un singur icon \u00eentreaga reputa\u021bie a unei companii, organiza\u021bii sau identitatea brandului\u201d (Alfano si O\u2019Brien, 2005, p.46)
    Pathos-ul, considerat esen\u0163ial de retorica Antichit\u0103\u0163ii (Aristotel \u00eei consacr\u0103 cartea a II-a a Retoricii), dar privit cu suspiciune din perspectiva logico-filosofic\u0103, este redescoperit ast\u0103zi, \u00eentr-un moment de reevaluare a componentei emo\u0163ionale a procesului cognitiv si este considerat echivalentul stimulilor psihologici, un apel la emotii si la vointa. Emo\u0163iilor li se recunoa\u015fte \u00een genere eficien\u0163a (pentru c\u0103 sunt un mijloc de a provoca nu doar schimbarea opiniei, ci chiar ac\u0163iunea, modificarea comportamentului), dar tocmai de aceea sunt acuzate de manipulare. Judec\u0103\u0163ii negative asupra apelului la emo\u0163ii i se contrapune modelul unei argument\u0103ri prin emo\u0163ii: acestea pot primi justific\u0103ri sau pot deveni dovezi. Emo\u0163iile, legate organic de cunoa\u015ftere, sunt inerente \u00een evocarea (reafirmarea, discutarea) valorilor.
    Construc\u0163ia discursiv\u0103 a emo\u0163iilor utilizeaz\u0103 o serie de mijloace lingvistice:
    a) indici paralingvistici (gesturi, intona\u0163ie, ton)
    b) indici lingvistici (exclama\u0163ie, interjec\u0163ie, repeti\u0163ie)
    c) scenarii emo\u0163ionale
    d) lexic evaluativ, cu conota\u0163ii afective
    e) lexic specializat al emo\u0163iilor \u015fi al afectelor (jale, durere, amar, groaz\u0103, veselie etc.).
    Marcarea emo\u0163iei prin intona\u0163ie poate fi mai puternic\u0103 \u015fi mai eficient\u0103 dec\u00eet lexicalizarea. Vocabularul explicit emo\u0163ional sufer\u0103 un proces de uzur\u0103, intr\u00e2nd \u00een alc\u0103tuirea unor formule de polite\u0163e (\u00eemi pare bine, \u00eemi pare r\u0103u, m\u0103 bucur etc.) a c\u0103ror valoare emo\u0163ional\u0103 este foarte redus\u0103. \u00cen schimb, unele elemente cuprinse \u00een scenarii prototipice (lacrimi, desp\u0103r\u0163ire, reg\u0103sire etc.) au o puternic\u0103 \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 emo\u0163ional\u0103. Enun\u0163ul emo\u0163ional (realiz\u00e2nd un act de limbaj expresiv) poate con\u0163ine sau nu verbe performative. Emo\u0163iile pot fi exprimate (atribuite comunicatorului) sau descrise (reprezentate); spre deosebire de enun\u0163urile cognitive, \u00een care accesul de la un univers de cunoa\u015ftere la altul trebuie clar marcat, enun\u0163urile emo\u0163ionale s\u00eent mai permeabile \u015fi mai ambigue, pentru c\u0103 nararea unei emo\u0163ii presupune de obicei empatia, participarea.
    Pathos-ul este echivalentul \u201cstimulilor psihologici\u201d in terminologia contemporan\u0103 (Larson 1973\/2004, p.82) \u0219i presupune de la \u201eapelul la emo\u021bii \u0219i voin\u021b\u0103 p\u00e2n\u0103 la \u00eenfl\u0103c\u0103rare, entuziasm \u0219i intensitate deosebit\u0103 a sentimentelor\u201d (Marcu \u0219i Maneca, 1978, p.798).
    Prezen\u0163a elementelor de logos este \u00een mod clar puternic\u0103 \u015fi constant\u0103 in discursuri fiind baza acestuia in comunicarea informatiilor. El se refera la intelect, la ratiune, la prelucrarea informatiei de catre oamenii care alcatuiesc publicul tinta . Sferei logosului \u00eei apar\u0163in enun\u0163urile cognitive, referirile la procesul de cunoa\u015ftere, explica\u0163iile , exemplele, ra\u0163ionamentele si stimulii logici (definitii, argumente, statistici, grafice, fotografii,etc.). \u00cen prezent sunt folosite ca elemente asimilate logos-ului strategiile de comunicare prin care sunt prezentate \u00een mesaje elemente grafice statistice standard sau stilizate si ra\u021bionamente cauz\u0103-efect \u0219i \u201d\u00eenainte-dup\u0103\u201d folosirea unui anumit produs sau serviciu.
    Cu toate toate ca sunt diferen\u021be fundamentale \u00eentre perioada democra\u021biei ateniene in care a fost scrisa Rhetorica (Aristotel, 329-323\/2011) \u0219i prezentul bazat pe informa\u021bie, pe circula\u021bia rapida si globala a informa\u021biei, modelul teoretic al comunic\u0103rii a r\u0103mas \u00een linii mari a\u0219a cum l-a intuit Aristotel, in structurarea comunic\u0103rii utiliz\u0103m argumente artistice sau non-artistice, apel\u0103m la cogni\u021bii \u0219i afecte \u0219i ne baz\u0103m pe subiecte de interes comune, opinii \u0219i preferin\u021be \u2013 \u201elocuri comune\u201d (topoi) .<\/p>\n\n\n\n

      \n
    1. Modelul Shannon \u2013 Weaver<\/li>\n<\/ol>\n\n\n\n

      \u00cen 1949 Claude Shannon \u0219i Warren Weaver afirm\u0103 c\u0103 suntem informa\u021bi \u00eencep\u00e2nd din momentul \u00een care ni se adreseaz\u0103 un mesaj pe care nu \u00eel cunoa\u0219tem sau care cuprinde elemente noi sau imprevizibile. Modelul de comunicare provenit din Teoria matematic\u0103 a comunic\u0103rii (The mathematical theory of communication, 1949) cuprinde un set de elemente (emit\u0103tor, mesaj, receptor, canal, bruiaj\/zgomot) aflate \u00eentr-o rela\u021bie de comunicare realizat\u0103 prin lansarea mesajului de emi\u021b\u0103tor c\u0103tre receptor printr-un canal. Informa\u021bia pleac\u0103 de la emi\u021bator \u0219i devine informa\u021bie pentru receptor, ambii folosind rela\u021bia de comunicare cu un scop\/obiectiv, sursa ofer\u0103 o informa\u021bie iar destinatarul este dispus s\u0103 recepteze.
      Conform modelului Shannon \u0219i Weaver, a comunica \u00eenseamn\u0103 a transmite un semnal (\u2026) care este primit. Iar decizia de a trimite sau nu un mesaj, ori de a alege dintr-o varietate de mesaje, revine sursei:<\/p>\n\n\n\n

      Fig.2.1. Modelul matematic al comunic\u0103rii<\/p>\n\n\n\n

      Emi\u021b\u0103torul transform\u0103 mesajul \u00een semnal, \u0219i \u00eel transmite, printr-un canal, c\u0103tre receptor. Acesta \u00eel recep\u021bioneaz\u0103 (integral sau nu, \u00eentruc\u00e2t vom vedea c\u0103 poate interveni bruiajul), are loc decodarea (din semnal \u00een mesaj), iar mesajul ajunge la destinatar. Cu c\u00e2t se pot transmite mai multe mesaje de la surs\u0103 c\u0103tre destinatar, folosind acela\u0219i canal, dar f\u0103r\u0103 a altera mesajul primit, discut\u0103m despre succesul comunic\u0103rii.
      Elementele modelului matematic al comunicarii:
      Sursa \u2013 punctul de pornire, unde este generat\u0103 ideea ce va fi trasnmis\u0103; este factorul care decide s\u0103 transmit\u0103, \u00ee\u0219i asum\u0103 comunicarea (comunicare inten\u021bionat\u0103)
      Emi\u021b\u0103torul (sau transmi\u021b\u0103tor) \u2013 transform\u0103 mesajul \u00een semnale dup\u0103 un anumit cod, adapt\u00e2ndu-l canalului de comunicare. Are rolul de a converti ideea intr-o form\u0103 simbolic\u0103 ce se poate apoi expedia
      Canalul \u2013 reprezint\u0103 mijlocul fizic prin care se transmit semnalele, suportul mesajului prin care urmeaz\u0103 a fi expediat
      Bruiajul \u2013 afecteaz\u0103 comunicarea, obtur\u00e2nd total sau par\u021bial canalul de comunicare. Uneori transmiterea mai multor mesaje simultan prin acela\u0219i canal, se poate constitui \u00eentr-o surs\u0103 de bruiaj. Zgomotul de fond sau bruiajul poate duce la emiterea\/recep\u021bionarea incorect\u0103 ceea ce poate duce la diferen\u021be \u00eentre mesajul trimis \u0219i cel primit
      Receptorul (sau decodorul) \u2013 transform\u0103 semnalele acustice, luminoase sau binare \u00een mesaje pentru a fi \u00een\u021belese de c\u0103tre destinatar. Receptorul, ca \u0219i emi\u021b\u0103torul la r\u00e2ndul s\u0103u, reprezint\u0103 mijloace de comunicare fizice (asemeni canalului) al c\u0103ror scop este s\u0103 preg\u0103teasc\u0103 mesajul pentru transmitere\/recep\u021bie. Receptorul \u0219i emi\u021b\u0103torul reprezint\u0103 tot odat\u0103 punctele slabe \u00een viziunea modelului matematic, \u00eentruc\u00e2t abaterile de la forma ini\u021bial\u0103 a mesajului (datorate cod\u0103rii \/ decod\u0103rii sau a bruiajului), nu pot fi sesizate sau remediate.
      Destinatarul \u2013 este cel \u00eendrept\u0103\u021bit s\u0103 primeasc\u0103 mesajul, punctul final al comunic\u0103rii \u00een modelul matematic
      Mesajul la surs\u0103 este scris \u00eentr-un cod (limbaj) sub form\u0103 de semnale \u0219i transmis prin canal la destinatar unde este decodat pentru descifrarea c\u00e2t mai exact\u0103 a mesajului. Modelul este de tip informa\u021bional, matematic, unidimensional \u0219i liniar. Shannon \u0219i Weaver au fost interesa\u021bi de caracterul tehnic al comunic\u0103rii, de cre\u0219terea randamentului informa\u021bional prin sc\u0103derea bruiajului \u0219i a zgomotelor din canalele de comunicare. Acest proces \u00een prezent poate fi catalogat ca o \u201cinformare\u201d nu o comunicare \u00eentre emi\u021b\u0103tor \u0219i receptor ci mai simplu E \u00eel informeaz\u0103 pe R prin mesajul M. \u00cen plus prin codificare mesajului pot ap\u0103rea discrepan\u021be \u00eentre ceea ce vrea s\u0103 transmita sursa \u0219i ceea ce ajunge la destina\u021bie. Mesajul este \u00eentotdeauna concret, nuan\u021bat, determinat de context, de timp \u0219i de starea psihologic\u0103 a emi\u021b\u0103torului iar codul este abstract \u0219i limitat. Adecvarea codului la mesaj devine un factor important \u00een eficientizarea comunic\u0103rii conform modelului informational, \u00een functie de mesaj, se folose\u0219te codul verbal sau cel scris.<\/p>\n\n\n\n

        \n
      1. Modelul Wiener<\/li>\n<\/ol>\n\n\n\n

        Schemei unidirec\u021bionale a teoriei informa\u021biei elaborate de Shannon \u0219i Weaver, matematicianul Norbet Wiener i-a ad\u0103ugat o conexiune invers\u0103 de la receptor la emi\u021b\u0103tor, un r\u0103spuns al receptorului la mesajul primit. \u00cen acesta si\u021bua\u021bie se realizeaz\u0103 un schimb de roluri \u00eentre sursa ini\u021bial\u0103 \u0219i destinatar prin care permite reglarea ciclic\u0103 a informa\u021biei, o reac\u021bie a efectului asupra cauzei. \u201cNe-am hot\u0103r\u00e2t s\u0103 desemn\u0103m c\u00e2mpul \u00eentreg al teoriei controlului \u0219i comunic\u0103rii, at\u00e2t la ma\u0219ini, c\u00e2t \u0219i la fiin\u021bele umane , cu numele de Cibernetica \u201d (Wiener, 1971).<\/p>\n\n\n\n

        Fig.3.1.Modelul cibernetic al comunicarii<\/p>\n\n\n\n

        Comunicarea \u00een modelul cibernetic \u00eenseamn\u0103 transmiterea de informa\u021bie dar nu unidirectional ci sub form\u0103 de schimb de informa\u021bii. Discrepan\u021bele \u00eentre mesajul transmis de surs\u0103 \u0219i cel primit de destinatar pot exista ca \u0219i \u00een cazul modelului matematic al comunic\u0103rii dar prin feed-back sistemul de comunicare de tip cibernetic se poate autoregla. \u201cInforma\u021bia desemneaz\u0103 con\u021binutul a ceea ce se schimb\u0103 \u00e2n raporturile cu lumea exterioar\u0103 pe masur\u0103 ce ne adapt\u0103m ei \u0219i-i aplic\u0103m rezultatele adapt\u0103rii noastre (\u2026) A tr\u0103i eficient inseamn\u0103 a tr\u0103i cu o informa\u021bie adecvat\u0103. Astfel, comunicarea \u0219i reglarea privesc esen\u021ba vie\u021bii interioare Omului, chiar dac\u0103 ele se refer\u0103 la via\u021ba lui \u00een societate\u201d (Wiener 1971 p25-56).
        Feed-back-ul este fenomenul prin care receptorul reac\u021bioneaz\u0103 la informa\u021biile emi\u021b\u0103torului, ceea ce \u00eel poate determina pe emi\u021b\u0103tor s\u0103 modifice con\u021binutul informa\u021biilor adresate. Informa\u021bia pot fi de diferite tipuri: actual\u0103\/poten\u021bial\u0103, condensat\u0103\/rarefiat\u0103, original\u0103\/reprodus\u0103, util\u0103\/inutil\u0103, veche\/nou\u0103, explicat\u0103\/comentat\u0103, profund\u0103\/superficial\u0103, simbolic\u0103, imediat\u0103\/t\u00e2rzie, direct\u0103\/indirect\u0103.
        Conceptul de \u201cinforma\u021bie adecvat\u0103\u201d implic\u0103 o abilitate specific\u0103 de a comunica sursei\/emi\u021b\u0103torului \u0219i a destinatarului\/receptorului de a o primi \u0219i re\u021bine. Ambii actori trebuie sa aleag\u0103 tipul de informa\u021bie, canalele \u0219i contextul astfel \u00eenc\u00e2t comunicarea s\u0103 devin\u0103 un mijloc al expresiei personale \u0219i rela\u021biei sociale \u0219i prin finalitatea sa, \u0219i un instrument al schimb\u0103rii sociale. Adecvarea informa\u021biei \u00eenseamna a corela toate cele trei aspect ale informa\u021biei conform \u201c\u0218tiin\u021bei comunic\u0103rii\u201d (Cuilenbur, 1998 pg.26):
        aspectul sintactic al informa\u021biei, care vizeaz\u0103 succesiunea semnelor\/semnalelor
        aspectul semantic al informa\u021biei care se refer\u0103 la semnifica\u021bia acordat\u0103 semnalelor pe baza conven\u021biilor sociale.
        aspectul pragmatic, care vizeaz\u0103 efectul informa\u021biei asupra receptorului<\/p>\n\n\n\n

          \n
        1. Modelul Newcomb<\/li>\n<\/ol>\n\n\n\n

          Comunicarea, \u00een viziunea lui Theodore Mead Newcomb (1903 \u2013 1984), are rolul de a men\u021bine echilibrul \u00een cadrul unui sistem social, iar modelul s\u0103u pune fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 actorii sociali implica\u021bi \u0219i o problem\u0103 de interes comun. Actorii sunt nota\u021bi cu A \u0219i B (ei fiind comunicatori sau receptori, dup\u0103 caz), iar cu X apare notat\u0103 o problem\u0103 fa\u021b\u0103 de care A \u0219i B dezvolt\u0103 atitudini.<\/p>\n\n\n\n

          Fig.4.1.Modelul lui Newcomb<\/p>\n\n\n\n

          C\u00e2nd sunt implicate dou\u0103 persoane, vorbim de atrac\u021bie, iar Newcomb include \u00een defini\u021bia sa respectul, admira\u021bia, dar \u0219i dependen\u021ba, asociate cu o atrac\u021bie pozitiv\u0103 sau negativ\u0103. Orientarea se completeaz\u0103 cu atitudinea, adic\u0103 orientarea unei persoane fa\u021b\u0103 de un obiect impersonal este atitudine. Elementele modelului lui Newcomb
          comunicator (A), receptor (bB) – persoane, actori sociali \u00eentre care exist\u0103 o atrac\u021bie pozitiv\u0103 \/ negativ\u0103;
          X \u2013 topic fa\u021b\u0103 de care A \u0219i B dezvolt\u0103 o atitudine;
          A, B, X \u00eempreun\u0103 formeaz\u0103 sistemul ABX, un sistem social.
          Paul Watzlawick spune sub o alt\u0103 form\u0103 \u00een una din cele patru axiome aplicabile \u00een comunicarea publicitar\u0103 c\u0103 orice comunicare prezint\u0103 dou\u0103 dimensiuni, con\u021binut-rela\u021bie, con\u021binutul reprezent\u00e2nd subiectul discu\u021biei (informa\u021bia) iar rela\u021bia fiind tot ceea ce este general, afectiv, contextual \u0219i subiectiv func\u021bie de personalitatea celor care comunic\u0103. Intre A \u0219i B se transmit informa\u021bii dar ele sunt codate \u0219i decodate func\u021bie de rela\u021bia \u00eentre A \u0219i B, de subiectele lor de interes, de atrac\u021bie \u0219i de personalit\u0103\u021bile celor doi interlocutori.<\/p>\n\n\n\n

            \n
          1. Modelul Westley-MacLean<\/li>\n<\/ol>\n\n\n\n

            \u00cen str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu modelul lui Newcomb este un alt model al comunic\u0103rii, anume modelul Westley-MacLean. Denumirea e dat\u0103 de numele celor doi co-autori: Bruce Westley (unul dintre creatorii studiilor de jurnalism), respectiv Malcolm S. MacLean (director al \u0218colii de Jurnalism Universitare din 1967 p\u00e2n\u0103 \u00een 1974), fiind cunosc\u0103tori ai principiilor jurnalismului modelul comunic\u0103rii pe care aveau s\u0103-l propun\u0103 \u00een 1957 (la scurt\u0103 vreme dup\u0103 Newcomb, 1953) se preteaz\u0103 at\u00e2t comunic\u0103rii interpersonale, c\u00e2t \u0219i (sau mai ales) comunic\u0103rii de mas\u0103.
            Versiunea simpl\u0103 a modelului, prezint\u0103 existen\u021ba a doi indivizi (A \u0219i B), unde fie A \u00eei transmite informa\u021bii lui B, fie B caut\u0103 el \u00eensu\u0219i s\u0103 se informeze \u0219i ajunge la A.<\/p>\n\n\n\n

            Fig.5.1.Modelul Westley MacLean<\/p>\n\n\n\n

            B prime\u0219te mesaje (XB), numai c\u0103 acestea nu sunt \u00eent\u00e2mpl\u0103toare, ci reprezint\u0103 forma abstractizat\u0103 \u201ea obiectelor de orientare\u201d (X1B, X2B, X3B\u2026Xn\u2026) care compun mediul lui A \u0219i B. Westley – MacLean nu \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc conceptul conform c\u0103ruia comunicarea nu \u00eencepe de la zero odat\u0103 cu formularea mesajului, ci mai degrab\u0103 e dictat\u0103 de aceste obiecte de orientare, obiecte sau evenimente de interes pentru A \u0219i B, stimuli din mediul social \u00eenconjur\u0103tor. Modelul Westley MacLean \u021bine cont de feedback (feedbackBA), adic\u0103 de reac\u021bia individului B fa\u021b\u0103 de A la mesajul MesajAB trimis de acesta \u0219i recep\u021bionat. Doar c\u0103 B nu este limitat s\u0103 primeasc\u0103 mesaje doar de la A, el \u00eensu\u0219i av\u00e2nd acces la obiectele de orientare (sau m\u0103car la o parte), pentru a-\u0219i formula propriile concluzii. B procedeaza astfel din nevoia de a se informa. Nevoia de informare \u00eel determin\u0103 pe individul B s\u0103-l caute pe A sau s\u0103 accepte s\u0103 primeasca mesaje de la A pentru c\u0103 acesta are informa\u021biile pe care le dore\u0219te, dar \u00een paralel continu\u0103 s\u0103 caute accesul la \u201eobiectele de orientare\u201d, transform\u00e2ndu-se la r\u00e2ndul lui \u00eentr-o surs\u0103 de informa\u021bii.
            \u00cen prezent datorit\u0103 dezvolt\u0103rii tehnologice \u0219i succesului re\u021belelor internet, informa\u021biile se transmit \u00een timp foarte scurt, pot fi actualizate \u0219i accesate, consultate, actualizate \u0219i re-transmise pe tot mapamondul. Accesul liber la sursele de informare \u0219i dinamica acestora l-a determinat pe Michael Skapiner, editor Financial Times, s\u0103 sublinieze \u201cmoartea\u201d credibilit\u0103\u021bii comunic\u0103rilor tradi\u021bionale: \u201c Cauza acestei mor\u021bi este internetul. Explozia informa\u021biei inseamn\u0103 c\u0103 oricine \u2013 consumator, salariat, jurnalist- poate g\u0103si mai multe informa\u021bii despre organiza\u021bii dec\u00e2t ar fi vrut vreodat\u0103 s\u0103 dezv\u0103luie departamentele de comunicare\u201d (Larkin, ,2003 ,p141).<\/p>\n\n\n\n

              \n
            1. Pluralismul \u0219i dinamica modelelor de comunicare Desi in viata sociala comunicarea ram\u00e2ne o prezen\u021b\u0103 important\u0103, aceasta nu este
              vizibil\u0103, nu imbraca forme palpabile deci apare nevoia de a transpune in forma grafica leg\u0103turile pe care nu le putem vedea dar de a caror existenta \u0219i influen\u021b\u0103 suntem constienti. Astfel, sunt folosite studii si cercet\u0103ri pentru a ilustra dispunerea, for\u021ba si direc\u021bia rela\u021biilor din structurile respective, concretizate sub forma unor modele ale comunicarii. Cu ajutorul lor putem avea o perspectiv\u0103 mai clar\u0103 si mai ampl\u0103 asupra unor no\u021biuni care sunt in cea mai mare parte abstracte.
              Aristotel (384-322 \u00ee.Hr.) pus bazele unui model de comunicare reu\u0219i\u0103, orientat\u0103 c\u0103tre un scop. Teoria lui a r\u0103mas actual\u0103 \u0219i este printre cele mai cunoscute deoarece \u00een afar\u0103 de combina\u021bia necesar\u0103 oratorului de ethos, pathos \u0219i logos, el trebuie s\u0103 urmareasc\u0103 un obiectiv. Publicul (destinatarul), fie o persoana fie un num\u0103r mare de persoane, este ini\u021bial \u00eentr-un punct X1. \u00cen acest punct posibil s\u0103 nu fie interesat de receptarea informa\u021biilor sau chiar s\u0103 opun\u0103 o anumit\u0103 rezisten\u021ba fa\u021b\u0103 de mesajul transmis \u0219i fa\u021b\u0103 de ideile sau propunerile comunicate. Aristotel a sus\u021binut c\u0103 orice discurs poate fi amuzant, logic, provocator, elocvent, dar nu acesta este obiectivul mesajului. Unicul scop este de a muta publicul din punctul X1 intr-un punct X2 considerat obiectiv. Acesta poate fi atins prin \u00eentelegerea mesajului de c\u0103tre public, prin a crede \u00een el \u0219i \u00een a asimila informa\u021biile primite. Margo Krasne define\u0219te \u0219i ea conceptul de prezentator profesionist ca fiind cel care \u201cse asigur\u0103 c\u0103 auditoriul \u00een\u021belege informa\u021biile\u201d (Krasne, 1997, pg.160) accentul fiind plasat pe \u00een\u021belegerea informa\u021biilor de c\u0103tre public acesta fiind obiectivul principal. \u201cUn profesionist este un om care are o competen\u021b\u0103. Un prezentator este un om care \u00ee\u0219i \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219e\u0219te competen\u021ba \u0219i altora. Un prezentator profesionist se asigur\u0103 c\u0103 auditoriul \u00een\u021belege informa\u021biile\u201d (ibidem). Modelul se bazeaz\u0103 pe surs\u0103-emi\u021b\u0103tor, acesta dispune (are) de o informa\u021bie, o transmite (\u00eemp\u0103rt\u0103\u0219e\u0219te) prin diferite canale c\u0103tre public \u0219i urmare\u0219te ca acesta s\u0103 asimileze corect informa\u021bia (\u00een\u021belege).
              Modelele matematice sau cibernetice abstractizeaz\u0103 elementele din procesele comunic\u0103rii: o surs\u0103 transmite un mesaj codificat prin diferite canale c\u0103tre un destinatar care decodeaz\u0103 mesajul primit (in condi\u021bii de bruiaj\/zgomot), \u00eel recep\u021bioneaz\u0103, in forma nealterat\u0103 sau modificat, \u0219i are posibilitatea de a emite un feed-back \u00eenapoi la surs\u0103. Fa\u021b\u0103 de aceast\u0103 perspectiv\u0103 Harold Laswell vine \u00een completare cu cinci \u00eentreb\u0103ri (schema 5W) care scot din zona abstract-teoretic\u0103 modelele reprezentate de Shannon, Weaver \u0219i Wiener :
              cine spune ? (who says)
              ce ? (what through)
              prin ce canal ? (what channel )
              cui ? ( to Whom)
              cu ce efect ? (with what effect)
              Chiar \u0219i cu aceste \u00eentreb\u0103ri Laswell nu acoper\u0103 \u00eentreaga arie a comunic\u0103rii fiind necesar detalierea si prin r\u0103spunsurile la \u00eentreb\u0103rile unde? (where), c\u00e2nd? (when) \u0219i de ce? (why) dar se poate considera c\u0103 unde \u0219i c\u00e2nd se comunic\u0103 sunt p\u0103r\u021bi ale canalului de comunicare, canal ce se alege func\u021bie de caracteristicile complete de tip, spa\u021biu \u0219i timp, iar obiectivul comunic\u0103rii (de ce) poate fi asimilat in zona ultimului W a lui Laswell (with What effect), efectul nu poate fi m\u0103surat dec\u00e2t prin referire la obiectivul ini\u021bial.
              Pentru reducerea distorsiunilor \u00een transmiterea \u0219i recep\u021bionarea mesajului modelele matematice sau cibernetice apeleaz\u0103 la redundan\u021b\u0103 sau reglare prin feedback de la receptor dar aceste doua moduri \u00een prezent sunt greu de folosit \u00een multe domenii de activitate \u0219i cazuri \u00een care dorim o modelare sau programare a planului de comunicare. Extrema fluiditate a informa\u021biei, capacitatea acesteia de a se multiplica \u0219i de a se transmite la un num\u0103r infinit de receptori, accesul la tehnologii noi (internet, TV, radio, satelit media, instrumente portabile cu memorii mari \u0219i conexiuni la retele informatice, etc.) \u0219i dezvoltarea re\u021belelor de transport sunt c\u00e2teva din cauzele care fac tipul de model Westley-MacLean mai aproape de realitatea sociala din prezent. Globalizarea \u0219i obiectele de orientare sau sursele alternative de informare aduc \u00een aten\u021bie importan\u021ba \u00een realizarea unei comunic\u0103ri eficiente a factorilor psihologici, personali, culturali \u0219i sociali. Dinamica procesului de comunicare s-a schimbat \u0219i este posibil ca un receptor\/destinatar care prime\u0219te o informa\u021bie s\u0103 devin\u0103 instantaneu un emi\u021b\u0103tor care re-transmite mesajul primit, la fel sau modificat, prin acela\u0219i tip de canal sau nu, f\u0103r\u0103 a oferi un feedback direct; feed-back-ul dac\u0103 este necesar va trebui decodat de sursa primar\u0103 din mesajul retransmis de sursa- receptor.
              O mare varietate de teorii au fost \u0219i mai sunt elaborate sau modificate pe parcursul constituirii \u0219i evolu\u021biei diferitelor paradigme, modele ale comunic\u0103rii \u0219i cadre de referin\u021b\u0103. Stephen R. Covey spune ca acestea trebuie privite ca h\u0103r\u021bi, ele sunt explica\u021bii ale anumitor teritorii. (Covey, 2011); harta nu este teritoriul, \u201c\u00een sensul cel mai general, este felul \u00een care vedem lumea \u2013 nu \u00een sens strict vizual, ci \u00een termen de percepere, \u00eentelegere, interpretare\u201d (idem, pg.11).<\/li>\n<\/ol>\n\n\n\n

              Bibliografie<\/p>\n\n\n\n

                \n
              1. Alfano, C.& O’Brien, A., Persuasive Writing in a Visual World, New York, Longman, 2005<\/li>\n\n\n\n
              2. Aristotel, Retorica, Bucure\u0219ti, Editura Univers Enciclopedic, 2011<\/li>\n\n\n\n
              3. Baker M.J., Michael J. Marketing: An introductory text. London: Macmillan, 1996<\/li>\n\n\n\n
              4. Baker M.J, Marketing, Bucure\u0219ti, Ed. S.C. \u015etiin\u0163a \u015fi Tehnica S.A., 1996<\/li>\n\n\n\n
              5. Baker M.J., The Marketing Manual, Routledge, 1998<\/li>\n\n\n\n
              6. Boier R., Comportamentul consumatorului, Ia\u0219i, Editura Graphix, 1994<\/li>\n\n\n\n
              7. C\u0103toiu I. & N. Teodorescu, Comportamentul consumatorului,Teorie \u015fi Practic\u0103, Bucure\u0219ti, Ed. Economic\u0103, 1997<\/li>\n\n\n\n
              8. Covey, S., Cele 7 deprinderi ale persoanelor eficace, Bucure\u0219ti, Editura Allfa, 2011<\/li>\n\n\n\n
              9. Dehoziere W., The Marketing Communication Process, McGraw-Hill, 1976<\/li>\n\n\n\n
              10. Dinu Mihai, Comunicarea.Repere fundamentale, Bucuresti, Editura Algos, 2000<\/li>\n\n\n\n
              11. Dubois P.L. & Jolibert A., Marketing, Bucure\u0219ti, Editura Economica, 1989<\/li>\n\n\n\n
              12. Hill E.,& O’Sullivan T., Marketing, Oradea, Editura Antet, 1997<\/li>\n\n\n\n
              13. Kotler Ph., Managementul marketingului, Bucure\u015fti: Editura Teora, 2002<\/li>\n\n\n\n
              14. Kotler Ph., Saunders J., Armstrong G., Wong Y., Principiile marketingului, Bucure\u015fti, Editura Teora,1998<\/li>\n\n\n\n
              15. Krasne, M., Munca de l\u0103murire\u2026 O art\u0103!, Bucure\u0219ti, Editura Antet XX Press, 1997<\/li>\n\n\n\n
              16. Kuhn, S.T., Structura revolu\u0163iilor \u015ftiin\u0163ifice, Bucure\u015fti: \u015etiin\u0163ific\u0103 \u0219i Enciclopedic\u0103, 1976<\/li>\n\n\n\n
              17. Larkin, J., Strategic reputation risk management. London, 2002<\/li>\n\n\n\n
              18. Larson C., Persuasiunea: receptare \u015fi responsabilitate, Ia\u015fi, Ed. Polirom, 2003 (1973)<\/li>\n\n\n\n
              19. Lassegue, P., Qu\u2018est ce que la gestion tout? Qu\u2018a-t-elle \u00e9t\u00e9 juqu\u2018\u00e0 pr\u00e9sent a rien. Que veut\u2013elle devenir quelque chose, Toulouse, 1981<\/li>\n\n\n\n
              20. Marcu F.& Maneca C., Dic\u021bionar de neologisme, Bucure\u0219ti, Ed. Academiei R.S.R., 1978<\/li>\n\n\n\n
              21. McCarthy E.J. & Perreault W.D., Basic Marketing, ed. a 8-a, Irwin, 1984<\/li>\n\n\n\n
              22. McQuail D., Comunicarea, Ia\u0219i, Institutul European, 1999<\/li>\n\n\n\n
              23. N. Wiener, Cybernetics or control and communications in the animal and machine, MIT Press, 1948<\/li>\n\n\n\n
              24. Petre Andrei, Filosofia valorii, Bucure\u0219ti, Funda\u0163ia Regelui Mihai I, 1945<\/li>\n\n\n\n
              25. Ribot, T., Logica sentimentelor, Bucure\u015fti, Editura \u015etiin\u0163ific\u0103 \u015fi Enciclopedic\u0103, 1988<\/li>\n\n\n\n
              26. Shannon, C., & Weaver W.,The mathematical theory of communication, 1949<\/li>\n\n\n\n
              27. Solomon M., Moduri de g\u00e2ndire, , Bucure\u0219ti, Ed. \u0218tiin\u021bific\u0103 \u0219i Enciclopedic\u0103, 1987<\/li>\n\n\n\n
              28. Van Cuilenburg J.J., Scholten O., Noomen G.W., \u015etiin\u0163a comunic\u0103rii, Bucuresti, Editura Humanitas, 1998<\/li>\n<\/ol>\n\n\n\n

                <\/p>\n\n\n\n

                Consultan\u021b\u0103 \u0219i consiliere, Proiectare \u0219i planificare, Showroom , Masuratori si montaj specializat, garantie , mobila italiana<\/p>\n\n\n\n

                Favilla – Magazin Mobil\u0103 Italia. Dealer Oficial Scavolini<\/a><\/p>\n\n\n\n

                Scavolini showroom Favilla.ro – mobila italiana bucatarie (supermobila.ro)<\/a><\/p>\n\n\n\n

                \"\"<\/a><\/figure>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

                Perspective asupra modelelor de comunicare Dezvoltarea vertiginoas\u0103 a tehnologiilor de comunicare a dus la apari\u021bia si schimbarea paradigmelor comunic\u0103rii. \u201cParadigmele sunt acele realiz\u0103ri \u0219tiin\u021bifice universal recunoscute care, pentru o perioad\u0103, ofer\u0103 probleme \u0219i solu\u021bii model unei comunit\u0103\u021bi de practicieni\u201d (Kuhn, 1976, pg.39), in cazul specific al comunic\u0103rii aceste paradigme sunt dinamice \u0219i s-au adaptat \u00een […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_exactmetrics_skip_tracking":false,"_exactmetrics_sitenote_active":false,"_exactmetrics_sitenote_note":"","_exactmetrics_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[8,4,3,5,7],"tags":[14,15,16,12,11,17,10],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/xn--vnzri-3qa7u.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/222"}],"collection":[{"href":"https:\/\/xn--vnzri-3qa7u.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/xn--vnzri-3qa7u.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/xn--vnzri-3qa7u.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/xn--vnzri-3qa7u.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=222"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/xn--vnzri-3qa7u.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/222\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":224,"href":"https:\/\/xn--vnzri-3qa7u.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/222\/revisions\/224"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/xn--vnzri-3qa7u.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=222"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/xn--vnzri-3qa7u.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=222"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/xn--vnzri-3qa7u.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=222"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}