{"id":206,"date":"2023-02-23T07:53:00","date_gmt":"2023-02-23T07:53:00","guid":{"rendered":"http:\/\/xn--vnzri-3qa7u.ro\/?p=206"},"modified":"2023-02-23T08:04:59","modified_gmt":"2023-02-23T08:04:59","slug":"calitatea-vietii-valoarea-din-spatele-obiectivului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/xn--vnzri-3qa7u.ro\/index.php\/2023\/02\/23\/calitatea-vietii-valoarea-din-spatele-obiectivului\/","title":{"rendered":"Calitatea vie\u0163ii \u2013 valoarea din spatele obiectivului"},"content":{"rendered":"\n

Calitatea vie\u0163ii \u2013 valoarea si obiectiv<\/p>\n\n\n\n

  \u201eCalitatea vie\u0163ii este dat\u0103 de percep\u0163iile indivizilor asupra situa\u0163ilor lor sociale, \u00een contextul sistemelor de valori culturale \u00een care tr\u0103iesc \u015fi \u00een dependen\u0163\u0103 de propriile trebuin\u0163e, standarde \u015fi aspira\u0163ii. Mai specific, prin calitatea vie\u0163ii se \u00een\u0163elege bun\u0103starea fizic\u0103, psihic\u0103 \u015fi social\u0103, precum \u015fi capacitatea de a \u00eendeplini sarcinile obi\u015fnuite, \u00een existen\u0163a cotidian\u0103.\u201d (Organiza\u0163ia Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii-1998)
Bun\u0103starea emo\u0163ional\u0103, rela\u0163iile interpersonale, afirmarea personal\u0103, bun\u0103starea fizic\u0103, independen\u0163a, integrarea social\u0103,bun\u0103starea material\u0103, asigurarea drepturilor fundamentale ale omului sunt dimensiunile calitatii vietii care reprezint\u0103 un concept social-economic prin intermediul c\u0103ruia pot fi evaluate \u00een toat\u0103 complexitatea lor condi\u0163iile de via\u0163\u0103, nivelul de trai, standardul \u015fi stilul de via\u0163\u0103. \u00cen aceast\u0103 ordine de idei, ea integreaz\u0103 caracteristicile necesit\u0103\u0163ilor, posibilit\u0103\u0163ilor, condi\u0163iilor de trai, modului, stilului de via\u0163\u0103 \u015fi ale orient\u0103rilor valorice.
Pentru Rom\u00e2nia, exista inca o confuzie daunatoare \u00eentre nivelul de trai masurat in cantitatea de bunuri \u015fi servicii (nivelul nominal al veniturilor) si calitatea vie\u0163ii, masurat\u0103 in capacitatea de a-\u0163i dori o diversitate cat mai mare de bunuri \u015fi servicii, nu neap\u0103rat evaluate in bani. Altfel spus, pentru calitatea vie\u0163ii nu este relevant doar venitul nominal, deoarece acesta conduce la capacitatea de a-\u0163i procura mai multe bunuri din aceea\u015fi categorie sau bunuri mai mari din aceea\u015fi categorie. Calitatea vie\u0163ii const\u0103 \u00een capacitatea de a-\u0163i dori sa cite\u015fti un anume roman, de a vedea anumite opere de art\u0103 sau locuri, de a culege cu m\u00e2na fructele, de a te juca cu copiii sau de a vedea apusul pe malul m\u0103rii \u2026
“Oamenii se deosebesc \u00eentre ei prin obiectivele pe care \u015fi le propun. Sunt oameni care au tot confortul material de care pot dispune si totusi sunt nemultumiti. Altii traiesc vieti simple, dar pot fi foarte satisf\u0103cu\u0163i. \u0162elurile noastre sunt la fel de unice ca si amprentele (\u2026).Ele sunt generate de valori, acele lucruri apreciate cel mai mult \u00een via\u0163a fiecaruia, nucleul propriei fiin\u0163e.” (Joseph O’Connor & Andrea Lages). Putem considera si nivelul de trai ca \u015fi obiectiv dar in spatele acestor sume de bani, bunuri sau servicii trebuie sa existe valori con\u015ftientizate, asumate si corecte. Se poate intelege nevoia de a fixa un obiectiv material dar nu este corect sa confund\u0103m cu finalul, atingerea fericirii sau o calitate crescuta a vie\u0163ii proprii. Banii nu pot inlocui sub nici o forma motiva\u0163iile interioare – perspectiva dezvolt\u0103rii personale, sensul muncii, utilitatea sociala, recunoa\u015fterea public\u0103.
Persoanele cu reusita de sine sau propriu realizate conform profilului din psihograma lui Maslow au dezvoltate anumite calit\u0103\u0163i printre care :
sunt orientate realist,
se accept\u0103 pe sine a\u015fa cum sunt, f\u0103r\u0103 complexe \u015fi trateaz\u0103 lumea exterioar\u0103 natural\u0103, a\u015fa cum este ea,
au o mare \u00eenclina\u0163ie spre spontaneitate,
\u00eei intereseaz\u0103 mai degrab\u0103 problemele mul\u0163imii dec\u00e2t cele personale egoiste,
se pot deta\u015fa cu u\u015furin\u0163\u0103 \u015fi simt nevoia de singur\u0103tate,
sunt autonomi \u015fi independen\u0163i,
aprecierea pe care o acord\u0103 oamenilor \u015fi lucrurilor este vie, spontan\u0103, nou\u0103 \u015fi nu stereotip\u0103,
au avut experien\u0163e ad\u00e2nci mistice sau spirituale de\u015fi nu sunt religio\u015fi \u00een mod deosebit,
se identific\u0103 cu omenirea, rela\u0163iile lor intime cu c\u00e2\u0163iva oameni deosebi\u0163i pe care \u00eei iubesc sunt profunde \u015fi poart\u0103 o mare \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 emo\u0163ional\u0103, nefiind deloc superficiale,
valorile \u015fi atitudinile lor sunt democratice,
nu confund\u0103 \u00een\u0163elesurile cu finalurile,
sim\u0163ul umorului este mai degrab\u0103 psihologic dec\u00e2t ostil,
au o mare disponibilitate pentru creativitate,
sunt puternic ancora\u0163i \u00een cultur\u0103,
ei transcend, mai degrab\u0103, mediul dec\u00e2t s\u0103-i fac\u0103 fa\u0163\u0103.
Spre acest tip trebuie sa ne indrept\u0103m aten\u0163ia, s\u0103 ne folosim toate resursele interne \u2013con\u015ftientizare, imagina\u0163ie, con\u015ftiin\u0163a moral\u0103, voin\u0163a autonom\u0103- pentru a ne schimba, dezvolta si fixa noi \u0163inte, obiective sau valori in concordan\u0163a cu societatea si mediul in care traim.<\/p>\n\n\n\n

Educa\u0163ia<\/p>\n\n\n\n

Educa\u0163ia este un fenomen social fundamental de transmitere a experien\u021bei de via\u021b\u0103 a genera\u021biilor adulte \u0219i a culturii c\u0103tre genera\u021biile de copii \u0219i tineri, abilit\u0103rii pentru integrarea lor \u00een societate. Tendintele in Rom\u00e2nia par c\u0103 sunt eronate. Elevilor (copii sau adul\u0163i) nu li se cere sa-si dezvolte calitati, ei nu cresc in valoarea lor personala. Calit\u0103\u0163ile trebuie descoperite, remarcate, laudate si recompensate si folosite \u00een mod corespunz\u0103tor.Apoi elevilor \u201ctrebuie sa le dam posibilitatea sa-si imparta calitatile celorlalti, sa-i grupam in asa fel incat, pe abilitati sa se completeze intre ei, sa se ajute reciproc. Iata o schimbare de paradigma. Stilul de invatare trebuie respectat, inteles si cultivat.\u201d ( Florian Colceag)
\u00cembun\u0103t\u0103\u0163irea se produce continuu, nimic nu este perfect, ci totul este perfectibil. Niciodat\u0103 nu este prea t\u00e2rziu s\u0103 corectezi o gre\u015feal\u0103. Educatia, dezvoltarea personala si \u00eenva\u0163area eficient\u0103 nu se potrive\u015fte unui sistem opresiv, \u00een care gre\u015feala se pedepse\u015fte imediat \u015fi nu se ofer\u0103 \u015fanse de auto-\u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire. Dac\u0103 recunoa\u015ftem onest c\u0103 gre\u015fim \u015fi accept\u0103m cu adev\u0103rat situa\u0163ia a\u015fa cum este ea, avem \u015fanse s\u0103 schimb\u0103m ceva \u015fi s\u0103 amelior\u0103m. \u00cen \u00eenv\u0103\u0163are si educa\u0163ie, elevul are voie s\u0103 gre\u015feasc\u0103, chiar \u015fi profesorului \u00eei este permis s\u0103 gre\u015feasc\u0103 uneori (cu sau f\u0103r\u0103 permisiune, oricum se \u00eent\u00e2mpl\u0103). Important este ce facem cu gre\u015felile, cum le gestionam. Standardizarea este utopic\u0103 \u00een educa\u0163ie, fiecare comunitate este mai implicat\u0103 sau mai pu\u0163in implicat\u0103 \u00een via\u0163a \u015fcolii, fiecare persoan\u0103 care lucreaz\u0103 \u00een sistemul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt este, ca individ uman, un ansamblu unic de tr\u0103s\u0103turi. \u00cen plus, fiecare elev este unic, el are nevoi si stiluri unice de \u00eenv\u0103\u0163are pe care trebuie sa le descopere el si\/sau indrumatorii lui.
Comunicativ, in fapt, este vorba despre o comutare a accentelor dinspre elementele rela\u0163iei educa\u0163ionale considerate unitare, (de o parte profesor si de cealal\u0103 parte elev) \u015fi dinspre procesele \u015fcolare concepute separat ca ,,predare” (activitatea profesorului) \u015fi ,,\u00eenv\u0103\u0163are” (activitatea elevului), \u00eenspre \u00een\u0163elegerea, anticiparea \u015fi programarea modului de desf\u0103\u015furare a rela\u0163iei \u00eens\u0103\u015fi. S\u0103 se treaca la coordonarea \u00eentre cel care transmite mesajul (de\u0163inator de informa\u0163ii, experien\u0163\u0103 si aptitudini) \u015fi cel care prime\u015fte mesajul (receptiv, responsabil, deschis) prin toate aspectele necesare \u00een\u0163elegerii mesajului in totalitatea si integritatea lui, eventual \u00een urma raspunsurilor primite (feed-back) sa se poata relua in alta forma sau continua spre imbun\u0103ta\u0163ire \u015fi dezvoltare.
Parteneri, elemente ale educa\u0163iei sau ale comunic\u0103rii, at\u00e2t profesorii c\u00e2t \u015fi elevii trebuie s\u0103 se schimbe pentru a avea rezultate \u00een timp. Profesorul trebuie s\u0103 devin\u0103 un \u201eprezentator profesionist\u201d –
\u201cun profesionist este un om care are competen\u0163\u0103. Un prezentator este un om care \u00ee\u015fi \u00eemprtaseste competenta si altora. Un prezentator profesionist se asigura ca auditoriul intelege informatiile. Un prezentator pseudo-profesionist este unul care vrea sa se dea in spectacol.\u201d (Margo Krasne \u2013 Munca de lamurire\u2026O art\u0103). El este evident persoana cea mai activ\u0103 \u015fi mai autoritar\u0103 din clas\u0103, dar succesul s\u0103u \u00een interac\u0163iune depinde de performan\u0163ele elevilor \u00een \u00eenv\u0103\u0163are. Indiferent de activitatea sa \u00een cadrul interac\u0163iunii, “eficien\u0163a profesorului se m\u0103soar\u0103 dup\u0103 cuno\u015ftin\u0163ele dob\u00e2ndite de elevii s\u0103i” (Davitz, R. Joel; Bell Samuel), ceea ce presupune cunoa\u015fterea anumitor modalit\u0103\u0163i de orientare pe durata procesului de educare (tipuri de elevi, stiluri de \u00eenv\u0103\u0163are, metode \u015fi tehnici de \u00eenv\u0103\u0163are, gestionare feedback \u015fi recompense).
\u00cen acela\u015fi timp este foarte important\u0103 necesitatea ca elevii s\u0103 \u00ee\u015fi asume un \u00eenalt grad de responsabilitate \u00een contextul \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii \u015fi s\u0103 \u00ee\u015fi aleag\u0103 \u00een mod activ scopurile, precum \u015fi s\u0103 \u00ee\u015fi administreze \u00eenv\u0103\u0163area. Ei nu se mai pot baza pe faptul c\u0103 profesorul ori persoana care pred\u0103 la clas\u0103 le va spune ce, cum, unde \u015fi c\u00e2nd s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103. Ei sunt cei care trebuie s\u0103 \u00eenceap\u0103 s\u0103 o fac\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Masuri si solu\u0163ii de optimizare a comunic\u0103rii
cu impact asupra rela\u0163iei educa\u0163ie – calitatea vie\u0163ii<\/p>\n\n\n\n

\u00cenvatarea eficienta centrata pe elev
Accentul activit\u0103\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163are trebuie s\u0103 fie pe persoana care \u00eenva\u0163\u0103 \u015fi nu pe profesor. Recunoa\u015fterea faptului c\u0103 procesul de predare \u00een sensul tradi\u0163ional al cuv\u00e2ntului nu este dec\u00e2t unul dintre instrumentele care pot fi utilizate pentru a-i ajuta pe elevi s\u0103 \u00eenve\u0163e. Rolul profesorului este acela de a administra procesul de \u00eenv\u0103\u0163are al elevilor pe care \u00eei are \u00een grij\u0103. Recunoa\u015fterea faptului c\u0103, \u00een mare parte, procesul de \u00eenv\u0103\u0163are nu are loc \u00een sala de clas\u0103 \u015fi nici c\u00e2nd cadrul didactic este de fa\u0163\u0103. \u00cen\u0163elegerea procesului de \u00eenv\u0103\u0163are nu trebuie s\u0103 apar\u0163in\u0103 doar profesorului \u2013 ea trebuie \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit\u0103 \u015fi elevilor. Profesorii trebuie s\u0103 \u00eencurajeze \u015fi s\u0103 faciliteze implicarea activ\u0103 a elevilor \u00een planificarea \u015fi administrarea propriului lor proces de \u00eenv\u0103\u0163are prin proiectarea structurat\u0103 a oportunit\u0103\u0163ilor de \u00eenv\u0103\u0163are at\u00e2t \u00een sala de clas\u0103, c\u00e2t \u015fi \u00een afara ei. Lua\u0163i individual, elevii pot \u00eenv\u0103\u0163a \u00een mod eficient \u00een moduri foarte diferite.
Metode interactive de \u00eenv\u0103\u0163are \u00een grup
Valen\u0163ele formativ-educative care recomand\u0103 aceste metode interactive ca practici de succes at\u00e2t pentru \u00eenv\u0103\u0163are c\u00e2t \u015fi pentru evaluare, sunt urm\u0103toarele:
stimuleaz\u0103 implicarea activ\u0103 \u00een sarcin\u0103 a elevilor, ace\u015ftia fiind mai con\u015ftien\u0163i de responsabilitatea ce \u015fi-o asum\u0103;
exerseaz\u0103 capacit\u0103\u0163ile de analiz\u0103 \u015fi de luare a deciziilor oportune la momentul potrivit, stimul\u00e2nt ini\u0163iativa tuturor elevilor implica\u0163i \u00een sarcin\u0103;
asigur\u0103 o mai bun\u0103 punere \u00een practic\u0103 a cuno\u015ftin\u0163elor, exersarea priceperilor \u015fi capacit\u0103\u0163ilor \u00een variate contexte \u015fi situa\u0163ii;
asigur\u0103 o mai bun\u0103 clarificare conceptual\u0103 \u015fi o integrare u\u015foar\u0103 acuno\u015ftin\u0163elor asimilate \u00een sistemul no\u0163ional, devenind asfel opera\u0163ionale;
unele dintre ele, cum ar fi portofoliul, ofer\u0103 o perspectiv\u0103 de ansamblu asupra activit\u0103\u0163ii elevului pe o perioad\u0103 mai lung\u0103 de timp, dep\u0103\u015find neajunsurile altor metode tradi\u0163ionale de evaluare cu caracter de sondaj \u015fi materie \u015fi \u00eentre elevi;
asigur\u0103 un demers interactiv al actului de predare\u2013\u00eenv\u0103\u0163are\u2013evaluare, adaptat nevoilor de indivi-dualizare a sarcinilor de lucru pentru fiecare elev, valorific\u00e2nd \u015fi stimul\u00e2nd poten\u0163ialul creativ \u015fi originalitatea acestuia;
descurajeaz\u0103 practicile de speculare sau de \u00eenv\u0103\u0163are doar pentru not\u0103;
In func\u0163ie de subiect, de tipul si num\u0103rul elevilor, de timp \u015fi de resursele disponibile se poate alege una din metodele \u015fi tehnicile interactive existente sau cel pu\u0163in acestea se pot consulta pentru o adaptare la nevoile de moment :
Metode de predare-\u00eenv\u0103\u0163are interactiv\u0103 \u00een grup: Metoda pred\u0103rii\/\u00eenv\u0103\u0163\u0103rii reciproce,Metoda Jigsaw (Mozaicul); Citirea cuprinz\u0103toare; Cascada ; STAD (Student Teams Achievement Division) \u2013 Metoda \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii pe grupe mici; Metoda piramidei; TGT (Teams\/Games\/Tournaments) \u2013 Metoda turnirurilor \u00eentre echipe;Metoda schimb\u0103rii perechii \u00cenv\u0103\u0163area dramatizat\u0103;
Metode de fixare \u015fi sistematizare a cuno\u015ftin\u0163elor \u015fi de verificare: Harta cognitiv\u0103 sau harta conceptual\u0103;Matricele; Lan\u0163urile cognitive; Fishbone maps (scheletul de pe\u015fte); Diagrama cauzelor \u015fi a efectului; P\u00e2nza de p\u0103ianj\u0103n; Tehnica florii de nuf\u0103r; Metoda R.A.I.; Cartona\u015fele luminoase;
Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativit\u0103\u0163ii:Brainstorming; Starbursting (Explozia stelar\u0103); Metoda P\u0103l\u0103riilor g\u00e2nditoare (Thinking hats \u2013 Edward de Bono); Caruselul;
Multi-voting; Masa rotund\u0103; Interviul de grup; Studiul de caz; Incidentul critic; Phillips 6\/6; Tehnica 6\/3\/5;Controversa creativ\u0103; Fishbowl (tehnica acvariului); Tehnica focus grup; Patru col\u0163uri;
Metoda Frisco; Sinectica; Buzz-groups; Metoda Delphi;
Metode de cercetare \u00een grup: Tema sau proiectul de cercetare \u00een grup; Experimentul pe echipe; Portofoliul de grup;
Interac\u0163iunea continuua
Succesul rela\u0163iei didactice\/educationale nu este \u00eentotdeauna dublat de succesul rela\u0163iei interpersonale, dup\u0103 cum, insuccesul rela\u0163iei didactice nu se asociaz\u0103 stereotip cu insuccesul rela\u0163iei interpersonale. Cele dou\u0103 fluxuri comunica\u0163ionale ac\u0163ioneaz\u0103 convergent sau divergent cre\u00e2nd efecte pozitive sau negative la nivelul interac\u0163iunii, \u00een func\u0163ie de m\u0103sura \u00een care favorizeaz\u0103 sau nu atingerea scopurilor educa\u0163ionale stabilite cu anticipa\u0163ie. \u00cen consecin\u0163\u0103, fa\u0163\u0103 de un astfel de referen\u0163ial, “este mai bine ca elevul s\u0103 dea un r\u0103spuns gre\u015fit dec\u00e2t s\u0103 nu dea deloc pentru c\u0103 \u00een acel moment, scopul participan\u0163ilor este de a continua interac\u0163iunea”.(Davitz, R. Joel; Bell Samuel). A\u015fa se explic\u0103 \u015fi faptul c\u0103, \u00een ciuda insuccesului ob\u0163inut la nivelul interac\u0163iunii cu caracter didactic schimbul interpersonal poate continua p\u00e2n\u0103 la rezolvarea problemelor care \u00eent\u00e2rzie ob\u0163inerea succesului \u00een \u00eenv\u0103\u0163are.
Testeaz\u0103-opereaz\u0103-testeaz\u0103-ie\u015fire = Comunic\u0103-FeedBack-Comunic\u0103-Continu\u0103
Referitor la optimizarea comunic\u00e3rii trebuie s\u00e3 recunoastem c\u00e3, nu de putine ori, profesorul tr\u00e3ieste cu impresia c\u00e3 vorbele sau mesajele sale ajung asa cum g\u00e2ndeste el, c\u00e3 sunt receptate de elevi p\u00e3str\u00e2nd aceleasi \u00eentelesuri, aceleasi semnificatii cu ale sale. Din p\u00e3cate, lucrurile nu decurg \u00eentotdeauna asa, mesajele receptate au tendinta de a se \u00eendep\u00e3rta mai mult sau mai putin de sensurile emise sau originale, uneori s\u00e3 fie chiar diferite. Numai c\u00e3 actul comunic\u00e3rii poate fi protejat de posibile variatii si deviatii, distant\u00e3ri sau deterior\u00e3ri nedorite prin interventia feed-back-ului. \u00cen reglarea propriei comunic\u00e3ri, cadrul didactic trebuie s\u00e3 tin\u00e3 seama de mimica elevilor, de gesturile, expresiile si misc\u00e3rile lor, reactii care devin simptomatice pentru ceea ce simt, \u00eenteleg, accept\u00e3, doresc acestia. El poate sesiza direct si abil, din mers, \u201estarea de spirit\u201d a elevilor si astfel s\u00e3 valorifice la maximum comportamentul acestora \u00een beneficiul optimiz\u00e3rii comunic\u00e3rii. Pornind de aici, cadrul didactic poate s\u00e3-si restructureze sau s\u00e3 amelioreze demersul didactic de moment si nu \u00een ultimul r\u00e2nd s\u00e3-si regleze viteza si ritmul propriei vorbiri. Actul comunic\u00e3rii devine eficient atunci c\u00e2nd favorizeaz\u00e3 o implicare activ\u00e3 din partea elevului, o angajare cu toate fortele sale intelectuale si afective \u00een procesul recept\u00e3rii. Astfel, receptarea dep\u00e3seste simpla percepere a unor continuturi audiate. A produce interlocutori activi, a-i determina pe elevi s\u00e3 urm\u00e3reasc\u00e3 cu interes si s\u00e3 manifeste o atitudine activ\u00e3 \u00een cursul ascult\u00e3rii constituie un indicator al competentelor pedagogice a cadrului didactic.<\/p>\n\n\n\n

Bibliografie
Margo T. Krasne – Munca de lamurie \u2026 O arta – editura Antet 1998
Joseph O’Connor & Andrea Lages -Coaching cu NLP – editura Curtea Veche 2009
Davitz Joel; Bell Samuel -Psihologia procesului educa\u0163ional-editura Didactic\u0103 \u015fi Pedagogic\u0103 1978
Nansi Lungu – sursa: ziare.com\/locuri-de-munca\/motivatia-la-locul-de-munca
Florian Colceag -sursa: epochtimes-romania.com\/news\/oamenii-trebuie-sa-aiba-toleranta
Puiu Mihai \u2013 note de curs
Sue Knight – Tehnicile program\u0103rii neuro-lingvistice- editura Curtea Veche 2007<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Dorintele voastre ne ajuta pe noi sa evoluam -design, mobila , consiliere <\/a><\/p>\n\n\n\n

Favilla – Magazin Mobil\u0103 Italia. Dealer Oficial Scavolini<\/a><\/p>\n\n\n\n

Scavolini showroom Favilla.ro – mobila italiana bucatarie (supermobila.ro)<\/a><\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Calitatea vie\u0163ii \u2013 valoarea si obiectiv   \u201eCalitatea vie\u0163ii este dat\u0103 de percep\u0163iile indivizilor asupra situa\u0163ilor lor sociale, \u00een contextul sistemelor de valori culturale \u00een care tr\u0103iesc \u015fi \u00een dependen\u0163\u0103 de propriile trebuin\u0163e, standarde \u015fi aspira\u0163ii. Mai specific, prin calitatea vie\u0163ii se \u00een\u0163elege bun\u0103starea fizic\u0103, psihic\u0103 \u015fi social\u0103, precum \u015fi capacitatea de a \u00eendeplini sarcinile obi\u015fnuite, \u00een existen\u0163a cotidian\u0103.\u201d (Organiza\u0163ia […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_exactmetrics_skip_tracking":false,"_exactmetrics_sitenote_active":false,"_exactmetrics_sitenote_note":"","_exactmetrics_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[8,7],"tags":[15,12,13,11,10],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/xn--vnzri-3qa7u.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/206"}],"collection":[{"href":"https:\/\/xn--vnzri-3qa7u.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/xn--vnzri-3qa7u.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/xn--vnzri-3qa7u.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/xn--vnzri-3qa7u.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=206"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/xn--vnzri-3qa7u.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/206\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":210,"href":"https:\/\/xn--vnzri-3qa7u.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/206\/revisions\/210"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/xn--vnzri-3qa7u.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=206"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/xn--vnzri-3qa7u.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=206"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/xn--vnzri-3qa7u.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=206"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}