Dimensiunile culturale nationale – Romania
- Distanta fata de putere
Distanta fata de putere poate fi considerata ca masura in care membrii societatii cu cea mai putina putere accepta si se asteapta ca puterea sa fie distribuita inegal.In societatile cu distanta mare fata de putere fiecare om are locul lui de drept in societate, iar acest loc trebuie sa fie foarte clar pentru ca cei din jur sa ii acorde respectul potrivit .
* Romanii prefera sa nu intervina in exercitiul autoritatii si sa se supuna ordinelor date de sus. Romania pare ca are o nevoie de a avea lideri autoritari, o centralizare in decizii, iar populatia doreste sa urmeze regulile stabilite de acesti lideri -complex de autoritate.
- Individualism –Colectivism
Aceasta dimensiune trateaza relatia individ-altii, individualismul este definit de un accent pus pe sine in legatura cu ceilalti (“EU…”), acest accent se poate manifesta in atingerea scopurilor personale, independenta, dezvoltare personala, autonomie, competitivitate, sinele fiind baza fenomenelor sociale. In colectivism sinele se suprapune unui grup (“Noi…”), accentul se pune pe norme sociale si scopurile grupului, interdependenta, cooperare, ascultare, supunere si armonia grupului.
* In Romania avem un grad mai ridicat de colectivism, ca in majoritatea tarilor din zona, dar cu tendinta de crestere in zona de individ. Mentalitatea colectivista considera ca resursele sunt limitate si ca aceste resurse limitate trebuie astfel incat sa obtinem cat mai mult in detrimentul celorlaltor grupuri exclude multiplicarea resurselor de catre fiecare individ. Gradul de individualism este in crestere datorita corelatiei identificate de Geert Hofstede intre individualism si finantarea primita de catre tara respectiva, in cazul Romaniei finantarile externe (UE ,fonduri europene, etc.).
- Masculinitate – Feminitate
Culturile masculine sunt definite prin succes si realizare, iar cele feminine au membri care cauta colaborare, refuza competitia si nu urmaresc cu orice pret promovarea si castigul.
* Romania se incadreaza in zona de feminitate, aici nu vor fi necesare actiuni de promovare ale femeilor in pozitii de conducere sau in structurile politice dar partea mai putin buna este ca valorile feminine determina un nivel scazut de competitivitate ale organizatiilor locale fata de cele din piata externa iar angajatii romani nu vor contribui la remedierea situatiei.
- Evitarea incertitudinii
Gradul de evitare al incertitudinii este masura in care oamenii se simt amenintati de situatii incerte,ambiguitati si felul in care incearca sa evite aceste situatii. In culturile in care evitarea incertitudinii este mare oamenii au nevoie de reguli stricte si formalitati, nu sunt adepti ai schimbarii si inovatiei.
* Gradul ridicat de evitare al incertitudinii din Romania demonstreaza ca populatia prefera siguranta zilei de astazi fata de incertitudinea zilei viitoare, prezinta si un grad mare de anxietate in privinta viitorului .
- Orientare pe termen lung sau scurt
Orientarea pe termen scurt sau lung se refera la masura in care societatile prezinta o perspectiva de viitor sau o intoarcere catre trecut. Orientarea pe termen scurt, prezenta la majoritatea natiunilor, indica o inclinatie spre prezent si trecut, fata de investitiile in viitorul considerat nesigur .
* Romania se incadreaza in directia generala, romanilor le este dificil sa planifice pe termen foarte lung si prefera sa se foloseasca de experientele din trecut pentru a rezolva prezentul.Motivul principal pare traditia religioasa care lasa viitorul pentru viata de apoi, acest viitor neavand legatura cu viata de pe pamant decat ca modalitate de ascensiune catre absolut .
Cercetarile si concluziile ulterioare referitoare la influentele culturale efectuate de Geert Hofstede au fost extinse si asupra comportamentului in general al indivizilor care fac parte dintr-o cultura nationala sau al tip de cultura. A rezultat nevoia de a adapta strategiile de recrutare, branding, publicitate si marketing la cultura individului vizat (angajat, consumator, partener afaceri, clienti, spectatori – orice beneficiar final al unui produs sau serviciu). Mergand in directia consumatorilor finali acestia se impart in functie de varsta, venit, educatie si gusturi (hobby), dar deciziile lor de cumparare depind in mare masura si de factorii culturali, sociali, psihologici si situationali (context ,emotii ,amintiri). Dintre acesti factori cei culturali au importanta asupra comportamentului in general, comportament vizat de actiunile de marketing si de comunicarea prin activitatile promotionale.Philip Kotler prezinta cultura ca fiind “cauza determinanta pentru dorintele si comportamentul unei persoane”. Valorile culturale sunt vazute ca fiind parte integrata in persoana cumparatorului si nu ca factor de mediu. In campania de promovare consumatorul trebuie sa fie in pozitia centrala iar cultura defineste personalitatea acestuia .